Posts Tagged Nationalitatea in arta

Galileanul

Religia creștină, continuă încă să fie considerată de multi ca o parte a iudaismului – ca o prelungire, ca o reformă, sau desăvârșire, a religiunii jidovești – iar Isus ca jidan. Și dacă aceasta ar fi adevarat, teoria sterilitatii culturale a jidanilor, se întelege că ar fi dezmințită, în mod absolut.
În contra acestei grave erori – care întunecă cu totul întelegerea lucrurilor – noi afirmăm însă și vom dovedi, pe cât va fi cu putință, în cadrul acestei anexe:
Că Isus nu a fost jidan – și e numai o îndoită blasfemie, religioasă și totodată și științifică de a-l considera ca atare.
Că religia creștinească, nu face parte din iudaism – pe care nu-l desvolta, neavând ce să dezvolte, ci de la început este contrară iudaismului, desființându-l.
Originea lui Isus, mai intâi, poate fi considerată din două puncte de vedere : din punct de vedere metafizic, religios, și din punct de vedere fizic, profan.
Din punct de vedere metafizic – pentru toti aceia cari cred, si nu este adevărat creștin acel, care nu are credință – Isus este “fiu al lui Dumnezeu”, întrupare divină, din fecioara galileană Maria: Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

1 comentariu

Achiziţie de carte: Naţionalitatea în artă

Am avut marea bucurie să regăsesc, la un anticar, un nou exemplar din cartea lui A. C. Cuza, Naţionalitatea în artă – ediţia a III – a, care spre deosebire de prima carte achiziţionată (editia a II -a, Editura Minerva, Bucureşti 1915),  aceasta este tipărită de Editura „Cartea românească” (1915).

Pe copertă stă scris:

A.C. CUZA

NAŢIONALITATEA ÎN ARTĂ

PRINCIPII, FAPTE, CONCLUZII

INTRODUCERE LA DOCTRINA NAŢIONALISTĂ-CREŞTINĂ

Motto: „Nationalitatea este puterea creatoare a culturii, iar cultura, puterea creatoare a nationalitatii”

EDIŢIA A TREIA ADĂUGITĂ

EDITURA CARTEA ROMÂNEASCĂ BUCUREŞTI

https://i2.wp.com/img402.imageshack.us/img402/2535/image096u.jpg

Mi-am călcat pe inimă şi m-am despărţit de ea. Nu am vândut-o. Ea se află acum în biblioteca unui bun prieten care împărtăşeşte la rândul său aceeaşi dragoste pentru opera marelui român A. C. Cuza.

,

Lasă un comentariu

Extrase din cartea ‘Nationalitatea in arta’

Spuneam ca voi faceo scanare dupa cartea Nationalitatea in arta, acum ca am facut rost de ea. 🙂 Cum timpul putin ce il am la dispozitie ma impiedica deocamdata sa fac lucrul asta, apelez la ajutorul nesperat pe care l-am primit tocmai de la
Internet Modern Jewish History Sourcebook for Central and Eastern Europe.

Acolo am gasit textele pe care le-am inserat in pagina Nationalitatea in arta. Este vorba despre capitolele ce poarta titlurile: Aşezarea jidanilor în România, Comparaţia rasei arice cu rasa semitică si Morala iudaică.

5 comentarii

Achizitie de carte: Nationalitatea in arta, editia 1915

In sfarsit, dupa multe cautari am reusit sa intru in posesia unui superb exemplar al cartii lui A.C. Cuza, Nationalitatea in arta. O carte in care este proiectata genialitatea lui Cuza. Editia pe care am achizitionat-o este cea de-a doua, cea din 1915 cu anexe. Starea cartii este foarte buna. Voi posta din lucrare mai multe pasaje, urmand ca apoi sa fac si un scan al cartii si sa o postez in format pdf.

Nationalitatea in arta

Nationalitatea in arta

5 comentarii

NAŢIONALITATEA ÎN ARTÃ – (recenzie) de N. Crainic

Nichifor Crainic Revista “Gandirea”, Anul XIV, Nr. 3, Martie, 1935

Acum treizeci de ani, în 1905, cultura noastra se îmbogatia cu o carte de doctrina nationalista, ce-ar fi trebuit sa ajunga îndreptarul clasic al creatiei românesti. E Nationalitatea în arta de d. A. C. Cuza. Aceasta opera s’a bucurat de blestemul unei taceri compacte, a carei ghiata nicio discutie n’a spart-o. În treizeci de ani, ajunsa abia, — si totusi, — la a treia editie, ea continua sa duca o existenta subterana, asemenea scrierilor neîngaduite de censura Evului Mediu sau a cartilor crestine care circula în taina pe sub teroarea din împaratia Sovietelor. Soarta ei e semnificativa pentru tot ce e produs curat românesc în aceasta tara unde nu constiinta nationala stapâneste si calauzeste. O alta putere, suprapusa noua, diabolic organizata pâna în cel din urma amanunt, captând aproape toate mijloacele de publicitate si aproape toate oficiile de fabricat opinii, domina, strivitoare, sufletul României de azi. Aceasta putere apartinând unei minoritati de rasa streina exercita asupra productiei românesti, spirituale, politice si economice, o censura sustinuta, ce nu cunoaste margini în ferocitatea ei abia disimulata si în intoleranta ei cruda. Atotputernicia ei este evidenta în politica si economie. În domeniul culturii ea a crescut covârsitor. Toate marile tipografii, uzinele cotidianelor, sânt ale ei, — afara de Universul; toate marile edituri sânt ale ei, — afara de Cartea Româneasca; majoritatea librariilor e în mâinile ei; majoritatea chioscurilor de ziare îi apartine. Mijloacele de productie si de raspândire a imprimatului, — carte, revista, ziar — sânt proprietate straina. Nouazeci la suta din tot ce se tipareste în România, din tot ce alcatueste hrana intelectuala zilnica a poporului românesc, poarta pecetia spiritului si a intereselor acestei puteri ce ne-a coplesit, — nu prin numar înca, dar prin organizatie si solidaritate.   Citește restul acestei intrări »

Lasă un comentariu