A colaborat actorul Florin Piersic cu Securitatea pentru a împiedica recoagularea cuziștilor?

Un articol de investigație publicat în Cotidianul, în anul 2009, de un tânăr jurnalist, Răzvan Vintilescu, a stârnit la acea vreme un imens scandal în presa românească. Subiectul anchetei era actorul Florin Piersic și o presupusă colaborare a acestuia și a tatălui său cu Securitatea comunistă. Dovezile adunate de Răzvan Vintilescu și de fiul unuia dintre condamnații politic din „lotul Tomescu” erau suficient de temeinice pentru a trage o concluzie și aceasta era că Florin Piersic și tată său au avut un rol decisiv în arestarea grupului care a încercat recoagularea cuziștilor într-o mișcare subterană de rezistență anticomunistă.

A.C. Cuza l-a desemnat ca urmaș politic, după moartea sa, pe fiul său, Gheorghe Cuza. Iar conform spuselor lui Constantin Tomescu, dacă Gh. A. Cuza ar fi murit, succesor ar fi devenit acesta, conform unui „testament politic” lăsat de A.C. Cuza. Cum Gheorghe Cuza a decedat în închisoarea Aiud, în anul 1950, Constantin Tomescu a preluat inițiativa conglutinării cuziștilor și stabilirea unui contact cu camarazii din exil, încă foarte activi.

Conform rezultatelor investigației jurnalistului Răzvan Vintilescu, cei care au scurt-circuitat acțiunea cuziștilor au fost actorul Florin Piersic și tătăl acestuia, Ștefan Piersic. Ca urmare a colaborării acestora cu Securitatea, șapte oameni au fost condamnați la ani grei de închisoare. Investigația domnului Vintilescu a pornit după ce un cetățean din Berceni, Dan Grigoraș, a dorit să facă public rolul familiei Piersic în arestarea tatălui său. Imediat au intrat în priză amicii lui Florin Piersic din trustul „Intact” al securistului Dan Voiculescu care au anulat orice drept al „neînsemnatului” cetățean Dan Grigoraș de a-și prezenta rezultatul propriei anchete din arhivele CNSAS. Evident, jurnalistul care a avut curajul să expună acest subiect atenției publice, Răzvan Vintilescu, a fost atacat cu un potop de invective contestându-i-se chiar și calitatea de jurnalist. Peste câteva luni autorul articolului avea să fie desemnat „tânărul jurnalist al anului 2008”.

Reproducem mai jos articolul integral apărut în ziarul Cotidianul din data de 8 ianuarie 2009. Deși arhiva online a fost ștearsă de noua conducerea a ziarului, arhivele naționale nu au fost deocamdată incendiate pentru a păstra imaculată imaginea unui „monstru sacru” al scenei și astfel avem ocazia să republicăm articolul „Florin Piersic a jucat un rol secundar şi la Securitate”

Florin Piersic a jucat un rol secundar şi la Securitate (Cotidianul)

Şapte oameni au fost arestaţi în 1958 şi condamnaţi la decenii de închisoare pentru că au încercat să ia legătura, prin intermediul actorului Florin Piersic şi al tatălui acestuia, Ştefan Piersic, cu „duşmani ai poporului“ aflaţi în exil. Piersic tatăl şi fiul nu au păţit nimic. Florin Piersic exclude și ipoteza ca tatal său, pentru a-i proteja cariera, să-i fi denunțat pe cuziști, fără să-i spună nimic.

O poveste care timp de peste 50 de ani a stat ascunsă în dosarele Securităţii iese astăzi la iveală, datorită eforturilor unui cetăţean de a afla cum anume a fost întemniţat tatăl său de către regimul comunist. Documente din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ne arată dedesubturile a ceea ce a fost numit în epoca respectivă procesul „lotului Tomescu“. Astfel, după ce actorul Florin Piersic şi tatăl acestuia au mijlocit în 1958 corespondenţa între un preot antisemit din România şi mitropolitul Visarion Puiu, aflat în Franţa, Securitatea a arestat şapte oameni pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale şi favorizare la uneltire.

Primul arestat a fost preotul care îi dăduse lui Piersic o scrisoare pe care trebuia să o ducă la Paris. Deşi din documentele fostei Securităţi rezultă că au fost persoane-cheie în această operaţiune, nici Florin Piersic, nici tatăl acestuia nu au fost citaţi la proces, iar în arhivele CNSAS nu există nici un act din care să rezulte că au fost cel puţin chemaţi la Securitate pentru audieri.

După 1948, o serie de procese orchestrate de statul comunist au avut ca efect întemniţarea celor care aveau legături cu diferitele formaţiuni politice, altele decât cea oficială, dar în special a foştilor membri ai partidelor legionare. Printre aceştia se aflau doi indivizi, pe numele de Marcel Adam şi Constantin Tomescu, amândoi cuzişti, membri ai Partidului Naţional Creştin, înfiinţat de profesorul A.C. Cuza după ce Corneliu Zelea Codreanu se desprinsese împreună cu câţiva apropiaţi din Liga Apărării Naţionale Creştine, formaţiune profund antisemită. Astfel, Codreanu a format gruparea paramilitară Legiunea Arhanghelului Mihail, iar Liga Apărării Naţionale Creştine a fuzionat cu Partidul Agrar al lui Octavian Goga şi a reuşit să intre la guvernare la sfârşitul anilor ’30, sub numele de Partidul Naţional Creştin.

În timpul acestei guvernări, preotul Constantin Tomescu a fost subsecretar de stat la Ministerul Cultelor şi Artelor. Marcel Adam era prieten bun cu Tomescu. Însă legăturile lui Adam cu legionarii erau mai puternice. În 1924, Corneliu Zelea Codreanu a împuşcat un prefect de poliţie într-o sală de tribunal, dar a fost achitat în urma procesului care a avut loc, considerându-se că a acţionat în legitimă apărare. Unul dintre avocaţii săi era tocmai Marcel Adam.

Relaxarea regimului comunist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a făcut ca, în 1955, Marcel Adam să fie eliberat din închisoare. Un an mai târziu a ieşit şi Constantin Tomescu. Cum amândoi aveau domiciliul legal în Bucureşti, au început să se întâlnească pentru a discuta despre situaţia politică a ţării şi despre soarta Partidului Naţional Creştin, aflat atunci în ilegalitate. Aşa cum reiese din actele deţinute de CNSAS, inclusiv din interogatoriile la care a fost supus mai târziu Tomescu, cele mai încinse discuţii se duceau în jurul conducerii PNC. În 1957, Tomescu susţinea că el era cel care trebuia să preia frâiele puterii în partid, aşa cum lăsase cu limbă de moarte A.C. Cuza să se întâmple în cazul în care ar fi murit fiul său, George Cuza.

Adam se arăta neîncrezător în privinţa pretenţiilor lui Tomescu şi a organizat o amplă reţea de comunicare între membrii PNC, pentru a clarifica problema conducerii partidului şi pentru a închega un plan de acţiune în ilegalitate. Pe post de căsuţă poştală, unde soseau scrisorile destinate lui Adam, era casa fostului şofer al acestuia din urmă, un anume Vasile Grigoraş. De asemenea, după ce Marcel Adam citea scrisorile, le depozita tot acasă la Vasile Grigoraş. Documentele Securităţii, obţinute de la CNSAS de fiul lui Vasile Grigoraş, Dan, permit acum reconstituirea în bună măsură a evenimentelor ce s-au petrecut în 1958 şi în anii ce au urmat: arestarea a şapte oameni, implicarea lui Florin Piersic şi a tatălui său, Ştefan Piersic, în transmiterea unui mesaj în străinătate de către „uneltitori“ şi lipsa de consecinţe juridice asupra celor doi Piersic.

La începutul anului 1958, Constantin Tomescu primeşte o scrisoare neaşteptată din exil. Îi scria mitropolitul Visarion Puiu, simpatizant al cuziştilor şi rămas în Franţa din 1944. În mod bizar, scrisoarea nu i-a fost expediată pe adresa din Bucureşti, unde avea domiciliul legal, ci la Schitul Coşna, din Munţii Bucovinei, acolo unde Tomescu stătea din când în când după ce a ieşit din închisoare. Ocazia de a-i răspunde mitropolitului la scrisoare, dar şi de a-i cere sfatul privind viitorul partidului în ilegalitate, i s-a ivit în primăvara aceluiaşi an, când a revenit în Bucureşti cu prilejul sărbătorilor de Paşti. Iată ce avea să declare Constantin Tomescu în timpul anchetei: „Fiind în Bucureşti, am dat un telefon lui Piersic Ştefan, medic veterinar (…). Printre altele, acesta mi-a comunicat că fiul său, Piersic Florin, urmează să plece în Franţa, la un festival al filmului. Auzind aceasta, eu am notat adresa lui Visarion Puiu de pe scrisoare pe o bucată de hârtie şi am plecat spre Piersic Ştefan cu scopul de a discuta cu fiul său în sensul de a lua legătura cu Visarion Puiu şi a-i comunica veşti despre mine“.

Constantin Tomescu şi medicul veterinar Ştefan Piersic, tatăl lui Florin, erau prieteni vechi, de pe vremea când doctorul nu plecase din Bucovina, iar Tomescu era profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. La rândul său, Ştefan Piersic fusese şi el deţinut politic, condamnat la închisoare între 1952 şi 1954 pentru apartenenţă la Partidul Liberal al lui Gheorghe Tătărăscu.

În august 1958, Constantin Tomescu este arestat pentru uneltire contra ordinii sociale, deoarece a luat legătura cu mitropolitul Visarion Puiu. Unul câte unul sunt prinşi încă şase membri ai reţelei de corespondenţi cuzişti, inclusiv Marcel Adam. Vasile Grigoraş, şoferul-căsuţă poştală, este arestat abia în 1960 şi e condamnat la 10 ani de închisoare pentru infracţiunea de favorizare la uneltire. Iese însă în 1964, cu prilejul unei graţieri colective. Vasile Grigoraş a păstrat tăcerea asupra acestor evenimente faţă de fiul său până prin anii ’80, când a fost victima unui atac, fiind lovit cu toporul de un vecin. Abia atunci i-a povestit fiului său, Dan Grigoraş, evenimentele care au dus la arestarea sa, precum şi mersul anchetei. „Atunci i-a fost frică de faptul că o să fie omorât, altfel sunt convins că nu mi-ar fi spus nimic. Nici când eram copil şi a fost arestat, familia mea nu mi-a explicat despre ce era vorba.

Tata îi cunoştea bine pe Adam şi Tomescu şi a mai aflat şi de la ei, în închisoare, o serie de amănunte pe care mi le-a spus şi mie. A fost singura dată când am vorbit despre asta, după aceea n-a mai vrut să deschidă subiectul“, povesteşte Dan Grigoraş. Vasile Grigoraş a murit în 1988, însă după deschiderea arhivelor, Dan Grigoraş a început să cerceteze la CNSAS documentele legate de arestarea părintelui şi a văzut că povestea se confirmă, deşi rămân şi multe elemente controversate sau nelimpezite. De exemplu, dacă în documentele premergătoare anchetei rezultă limpede că Florin Piersic şi tatăl său au fost direct implicaţi în transmiterea scrisorii la Paris, în dosarul penal înaintat instanţei cele două nume au fost înlăturate complet. Nu apar nici măcar ca martori.

Într-un interogatoriu luat pe 21 septembrie 1959, anchetatorul precizează că, în momentul arestării, asupra lui Tomescu s-a găsit scrisoarea expediată în 1958 din Franţa de mitropolitul Visarion Puiu. Tot din acelaşi interogatoriu mai reiese faptul că, după ce a primit această scrisoare, Tomescu a venit la Bucureşti cu ocazia sărbătorilor de Paşti, când a găsit o modalitate prin care să îi răspundă lui Visarion Puiu: prin Ştefan Piersic şi fiul acestuia.

Un raport al Direcţiei de Cercetări Penale din Ministerul Afacerilor Interne, referitor la Tomescu, întocmit înainte de arestări şi bazat pe informaţiile furnizate de Securitate, precizează că „din acţiunea informativă a mai rezultat că prin intermediul artistului Piersic Florin, care în anul 1958 a plecat în Franţa la un festival al filmului, (Constantin Tomescu – n.r.) a intrat în legătură cu mitropolitul Visarion Puiu, fugit în Franţa“. De asemenea, într-un document strict secret specific epocii, cu evidenţa persoanelor ce au întreţinut legături compromiţătoare cu Constantin Tomescu, la poziţia 28 se găseşte următoarea menţiune: „Piersic Florin, artist de teatru şi cinema, domiciliat în Bucureşti, strada Bach nr. 34. În anul 1958, Piersic Florin i-a făcut legătura prin corespondenţă lui Tomescu Constantin cu fugarul Visarion Puiu de la Paris“.

„Tata mi-a spus că, în închisoare, Tomescu i-a povestit că la anchetă i s-au pus în faţă trei scrisori: cea pe care o primise din Franţa la începutul anului 1958, cea pe care i-o dăduse lui Piersic să i-o transmită lui Visarion Puiu, precum şi răspunsul mitropolitului la misiva primită prin Piersic. Nu a putut să mai nege nimic. Mai era acolo şi o declaraţie de martor dată de Florin Piersic. Atunci şi-a dat seama Tomescu de faptul că a fost o cursă, iar înainte de a duce la Paris scrisoarea sa, Piersic a trecut pe la Securitate, unde a trădat secretul. Aceste acte lipsesc astăzi din dosarul procesului. Nu mai sunt nici scrisorile, nici declaraţia lui Piersic“, spune Dan Grigoraş.

Nu se poate spune cu precizie de ce anume ar fi fost înlăturate dovezile care îi priveau pe Florin Piersic, pe atunci doar un tânăr actor, şi pe tatăl acestuia, care fusese închis de regimul comunist pe motive politice. Misterul actelor aflate la CNSAS se amplifică în momentul în care pe lista martorilor citaţi la procesul „lotului Tomescu“ nu apar nicăieri numele lui Florin Piersic şi nici cel al tatălui său. După cum, deşi Florin Piersic este descris în actele din arhiva CNSAS ca un personaj-cheie în acţiunile subversive desfăşurate de Tomescu, din aceeaşi arhivă lipsesc orice fel de documente prin care să se facă dovada că el şi tatăl său au fost audiaţi vreodată în urma supravegherii Securităţii şi a mărturiilor depuse de Constantin Tomescu.

În final, după procesul „lotului Tomescu“, toţi cei şapte acuzaţi au fost condamnaţi la ani grei de închisoare. Constantin Tomescu a luat 20 de ani de temniţă grea, Marcel Adam – 20 de ani de muncă silnică, iar Grigoraş Vasile – 10 ani de închisoare corecţională. Au mai fost condamnaţi, cu pedepse între 15 şi 18 ani, Gheorghe Filip, Toma Petrescu, Cazacincu Teodor şi Alexandru Antoniu. În 1962, Marcel Adam moare în închisoare. Doi ani mai târziu, restul membrilor din grupul Tomescu sunt eliberaţi în urma unui decret de graţiere colectivă.
Personajele

• A. C. Cuza – preşedintele Partidului Naţional Creştin (cuzist), de orientare antisemită.

• Visarion Puiu – fost mitropolit al Bucovinei, refugiat în Franţa şi condamnat la moarte de Tribunalul Poporului din Bucureşti în 1946.

• Constantin Tomescu – preot, cuzist, fost subsecretar de stat la Ministerul Cultelor şi Artelor. A trimis scrisoarea către Visarion Puiu la Paris prin intermediul familiei Piersic.

• Marcel Adam – fostul avocat al lui Corneliu Zelea Codreanu, cuzist, a purtat corespondenţe cu foşti colegi de partid. Fost cumnat al actriţei Irina Răchiţeanu Şirianu, pe care o introduce în cercul cuziştilor.

• Vasile Grigoraş – fost şofer al lui Marcel Adam, a mediat corespondenţa între acesta, Constantin Tomescu şi ceilalţi cuzişti.

• Dan Grigoraş – fiul lui Vasile Grigoraş. A obţinut de la CNSAS documentele „lotului Tomescu“.

• Ştefan Piersic – medic veterinar, prieten cu preotul Constantin Tomescu.

• Florin Piersic – actor, fiul lui Ştefan Piersic.

• Irina Răchiţeanu Şirianu – actriţă, cumnata lui Marcel Adam, colegă la Teatrul Naţional cu Florin Piersic. Presupusă a-i fi oferit lui Visarion Puiu, în 1956, adresa „discretă“ a lui Constantin Tomescu şi acestuia din urmă informaţia că Florin Piersic pleacă în Franţa.

• Marieta Sadova – regizoare de teatru, profesoara lui Florin Piersic. Trimisă în 1956, de către PCR, cu bune oficii pe lângă Mircea Eliade şi Emil Cioran.

• Constanţa Crăciun – ministrul Culturii. A autorizat artiştii Teatrului Naţional să contacteze membri ai exilului românesc şi l-a ajutat pe Florin Piersic să intre la facultate în pofida trecutului de deţinut politic al tatălui său.

• Pavel Ţugui – şeful secţiei culturale a Comitetului Central al PCR. A autorizat artiştii Teatrului Naţional să contacteze membri ai exilului românesc şi l-a ajutat pe Florin Piersic să intre la facultate în pofida trecutului de deţinut politic al tatălui său.

Sursa: Cotidianul, joi, 8 ianuarie 2009

Piersic, Securitatea și rușinea națională, de Răzvan Vintilescu

Tocmai ce am publicat un teasing pt ancheta aceasta, despre Florin Piersic si rolul sau intr-o afacere petrecuta cu 50 de ani in urma, ca s-au gasit cativa “oameni de isprava” care sa citeasca in stele si in cafea ceea ce urma sa para in articolul propriu-zis. Lucreaza la Jurnalul National si si-au propus sa comenteze ceva ce inca nu aparuse. S-au dus la conu’ Piersic si da-i cu peria-n sus, da-i cu peria-n jos, da-i cu zoaiele in Cotidianul si cu rusinea nationala in subsemnatul.Asa se face ca spalatura articolul lor a de “contra-atac” a aparut in acelasi timp cu ancheta propriu-zisa.Ca urmare, ei n-au discutat nimic despre dovezile aduse in Cotidianul, ci doar despre cat de mare e Florin Piersic. Iar dezvaluirea “surpriza” a lui Piersic pt Jurnalul…surpriza…se afla in Cotidianul..Pt ca mi-o facuse si mie cand am stat de vorba cu el. De fapt, daca veti spala cu buretele limbile lui Condurateanu, o sa vedeti ca interviul lui Piersic e identic cu cel aparut in Cotidianul…

Cum sta treaba, din punctul meu de vedere: daca cititi articolul de aici, impreuna cu celelate doua parti de text cu titluri diferite, puse ca link-uri scrise cu albastru – in ziar sunt trei articole pe doua pagini (si va rog sa o faceti inainte de a comenta), veti vedea ca exista documente clare, din arhivele CNSAS, unde apare numele lui Florin Piersic, in clar . Ele se refera la implicarea sa intr-o poveste cu antisemiti, dusmani ai poporului, draci, laci… Aceste documente il identifica la milimetru pe Piersic ca fiind veriga de legatura intr-un lant de corespondenta dintre niste condamnati politic din Romania si un condamnat la moarte (tot in Romania), dar aflat in Franta.

Tot ceea ce am facut a fost sa intreb DE CE , DACA A FOST IDENTIFICAT ATAT DE BINE DE SECURITATE, FLORIN PIERSIC A SCAPAT BASMA CURATA, IN TIMP CE SAPTE OAMENI AU AJUNS IN PUSCARIE. NICI MACAR NU A FOST CITAT LA PROCES. NICI MACAR NU A FOST CHEMAT LA ANCHETA, DUPA CUM REZULTA DIN ACTELE AFLATE AZI LA CNSAS.

Explicatia lui e una facila: nu stiu, nu-mi amintesc… Treaba lui, omul are voie sa spuna ce doreste. Sunt vorbele lui impotriva unor dovezi scrise ca a fost implicat in poveste. Restul, judecati dumneavoastra de ce, cum, cand, unde….

Si ajungem la treaba cu rusinea nationala. Una este sa fii un actor mare. O spune pulicul, o spun criticii. Ceea ce faci in afara scenei e o ALTA PROBLEMA. Iar chestia cu rusinea nationala e ca un diagnostic al bolii romanilor ce sunt saraci cu duhul. Al celor ce cred ca tot ce zboara se mananca mai ceva ca semintele lui Margelatu’. Pentru ei, Florin Piersic e o mandrie nationala, nu ai voie sa te atingi de el. Fara insa a spune de ce… Doar asa… ca vor ei sa fie, ca le-a placut lor cum pupa fetele si cum se cafteste cu Buza de Iepure…. Ion Dolanescu e tot mandrie nationala pentru ei… la fel si Irina Login… si inca alti j’de mii de artisti….. care n-au primit un Oscar, un Grammy, un Emmy, un Golden Globe, un premiu la Cannes sau ceva asemanator (poate ca un roman nu poate participa la toate cele enumerate, dar prindeti voi ideea…e vorba de recunoastere internationala).

Este la fel ca si cu intelectualii …. La fel ca si cu universitatile… Lipsim din topurile mondiale, unde sunt numai valori, numai mandrii nationale, dar acasa ne umflam muschii si tipam ca suntem cei mai buni… Pfiu….

P.S. Pentru prima data la Cotidianul, am realizat o versiune multimedia a anchetei, pe care o puteti viziona aici… contine niste elemete suplimentare fata de articol… dar are si vreo 20 de minute… Eu zic ca merita vazuta (daca faceti abstractie de vocea mea de om cu nasul infundat si pretty lousy la recitat).

http://www.cotidianul.ro/video/florin_piersic_in_rol_secundar_la_securitate-15363.html

P.S.2 Continua nominalizarile pentru topul intelectualilor romani. Aici.

,

  1. #1 by Adrian T. on Octombrie 18, 2012 - 8:11 am

    Foarte interesant! Mulțumesc mult pentru republicarea acestui material. Cine știe cum ar fi fost rezistența anticomunistă dacă planul nucleului cuzist ar fi reușit crearea unei rețele. Respect pentru încercările lor și pentru anii de suferință din temnițele comuniste.

    • #2 by Lăncier14 on Octombrie 18, 2012 - 5:30 pm

      Da, nici nu putem bănui cum ar fi arătat rezistența cuzistă. Probabil altfel s-ar fi organizat și cei din Occident. Au fost activi prin Germania, Franța, SUA, America de Sud… Mulți dintre ei au ajutat până la un moment dat acțiunile legionarilor. Cum este și cazul lui I.V. Emilian din Germania; un cuzist devotat, anticomunist activ, fost combatant în Armata Națională a Guvernului de la Viena. Și mai erau destui ca el. Păcat că s-au împiedicat de unul sau doi Piersici.

  2. #3 by Mirabela on Octombrie 18, 2012 - 11:44 am

    Se murdareste imaginea unui foarte mare artist roman. oare asa ne pretuim valorile?

    • #4 by Lăncier14 on Octombrie 18, 2012 - 5:22 pm

      Cum se murdărește imaginea acestui „foarte mare artist roman”? Reconstituind propriile lui fapte care au dus la arestarea și condamnarea a șapte oameni? Familii destrămate, destine distruse… Când noi spărgeam semințe ca personajul Mărgelatu, un alt copil, Dan Grigoraș, îl vedea pe omul care i-a băgat tatăl în închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”.

      Nimeni nu îi anulează lui Florin Piersic meritele ca actor, dar artistul nu trebuie confundat cu omul care a avut păcatele lui. Printre ele și acesta.

  3. #5 by Florian on Octombrie 21, 2012 - 4:44 pm

    Și eu cred că trebuie să discutăm liber despre orice subiect. Nu ar fi fost firesc ca acest subiect să fie ocolit doar pentru că este în centrul său un actor popular. Am devenit deosebit de interesat de acest subiect despre care am citit aici pt prima dată. Poate reușește cineva să continue investigația.

  4. #6 by Sorin on Octombrie 24, 2012 - 7:49 am

    Foarte bine ca l-ati publicat. Era pacat sa se piarda. Cunoasterea istoriei comuniste si a mecanismelor prin care a actionat, ne poate ajuta sa vedem mai bine si increngaturile pe care le au acei securisti, turnatori si activisti de partid in zilele noastre. Nu intamplator trustul lui Felix a sarit ca ars in apararea ”gigantului artist” Florin Piersic.

  5. #7 by gitu silvia on Aprilie 2, 2013 - 7:54 pm

    ce sa mai spui?hartiile vorbesc pacat ca multa lume a suferit a murit chiar ptr convingerile politice comunismul ne a subjugat multi ani si nu doar fizic ci si mental d le florin piersic va ador ca actor dar ca om pot avea indoielile mele in urma acestor articole?

  6. #8 by carmen focsa on Iulie 23, 2013 - 5:06 am

    Un actor,oricât de talentat,nu este remarcat,dacă nu obține roluri pe măsură…Care a fost prețul,în cazul Piersic-am văzut!Și mai lăsați-mă cu ”marele talent”căci nimeni nu e de neînlocuit!Cine știe câte mari talente s-au pierdut,din motive care n-au legătură cu arta!

    • #9 by Necula Daniel on August 13, 2013 - 10:19 am

      exact. marele talent. unde tata .. poate in teatru. Ca are talent la vorbit , nimic de zis. Dar daca a avut si talent la „ciripit” sa stim si noi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: