A.C. Cuza – un luptător naţionalist uitat

(Material preluat din revista Nationalistilor Autonomi din Timisoara)

Născut in anul 1857, la Iasi, timp de 90 de ani A.C. Cuza a trăit exclusiv
pentru a sluji interesele Naţiei româneşti. A reprezentat Partidul Conservator în Parlamentul României între anii 1892-1895. S-a opus cu înverşunare şi perseverenţă navălirii evreilor în ţară. A creat împreună cu Nicolae Iorga Partidul Naţionalist Democrat. Se desparte de savant printr-o declaraţie facută în plenul Parlamentului: „de astăzi înainte, eu şi domnul Iorga nu mai avem nimic în comun din punct de vedere politic”. Nu era dispuns la niciun fel de compromis atunci cand la mijloc erau convingerile sale naţionaliste. Se implică alături de Constantin Pancu in Garda Conştiinţei Naţionale, probabil prima organizaţie de orientare naţionalsocialistă din ţara noastră. Susţine numerus clausus pentru evrei în învăţământul românesc. Devine mentorul generatiei de la 1922. În 1923 infiinţează împreună cu un alt mare savant, descoperitorul insulinei, Nicolae Paulescu, Liga Apărării Naţional Creştine. LANC cunoaste o bună dezvoltare şi reuşeşte să aibă filiale în toate zonele ţării şi să coaguleze în interiorul său o mare masă de studenţi naţionalisti. Dintre ei se remarcă Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moţa şi ceilalţi fondatori de mai târziu ai Legiunii Arh. Mihail.
După dispariţia Ligii, se implică alături de poetul Octavian Goga in proiectul Partidul Naţional Creştin, al carui Preşedinte Suprem a fost. O scurtă perioadă a ajuns la guvernare şi a avut prilejul să înceapă legiferarea ideilor sale
anti-semite. Regele dictator Carol II nu l-a lăsat să le ducă la bun sfârşit şi a demis cabinetul naţionalist-creştin.
În întreaga sa carieră politică multi l-au vândut, dar nimeni niciodata nu a reuşit să îl cumpere!
#
La împlinirea a 80 de ani de viaţă, la o petrecere organizată la iniţiativa lui Ilie Rădulescu, directorul ziarului Porunca vremii participă Patriarhul Bisericii Ortodoxe, mitropolitul Bălan, O. Goga, I. Brătescu Voineşti, generalul Jitianu, alte personalităţi,  studenţi şi un numeros public.  Mulţi dintre participanţi au luat cuvântul şi au evocat personalitatea lui A.C. Cuza, considerându-l iniţiatorul acţiunii de redeşteptare a neamului românesc din marasmul cotropitor al străinismului. Poetul O. Goga a declarat că A.C. Cuza prin rolul lui este un fenomen unic în istoria ţării.
Astăzi, puţini naţionalişti români din tânăra generaţie mai stiu cine este cu adevărat AC Cuza şi cu atât mai putini i-au citit scrierile naţionaliste, deşi, cel puţin Naţionalitatea în artă ar trebui să constituie o lectură obligatorie pentru
fiecare dintre noi.
Ne-a surprins extrem de placut lucrarea prof. Univ. Gabriel Asandului – A.C. Cuza – Politică şi cultură prin echilibrul de care a dat dovadă în abordarea subiectului. Un fapt singular, deoarece numele lui A.C. Cuza nu este pomenit decât pentru a fi insultat. Recomandăm de asemenea să vizitaţi saitul http://ac-cuza.info .
  1. #1 by dragos on Iulie 12, 2010 - 8:19 pm

    Sunt autorul blogului Zona Antimasonica Am vazut ca mi-ati lasat un comentariu mai demult, imi cer scuze ca va raspund acum, cu destul de multa intarziere. Informatiile despre care dvs mi’ati cerut sa va citez sursa (” să dezbine blocul naţionalist prin convingeri masonice, aşa cum se întâmplase cu L.A.N.C.-ul (Liga Apărării Naţionale Creştine), cearta dintre profesorul Nicolae Iorga şi A. C. Cuza fiind pusă tot pe seama masoneriei. „) se gasesc in cartea „Pentru Legionari” a Capitanului.(Corneliu Zelea-Codreanu, Pentru Legionari, ediţia a IX-a, Editura Scara, Bucureşti, 1999, p.95.

    Va apreciez pentru munca depusa in realizarea acestui site. Este bine venit pentru lupta nationalista. Felicitari! Doamne ajuta!

  2. #2 by lancier14 on Iulie 12, 2010 - 9:01 pm

    Am studiat tema foarte serios si iti pot spune ca motive serioase pentru a ne lansa in acuzatii de aservire fata de masonerie (cel putin la cea data), a personajelor impicate in acele evenimente, nu exista.
    Cuza si Iorga s-au despartit din urmatoarele motive: orgolii si rivalitati personale (pe primul plan), pozitia fata de tratatul de la Saint Germain, prin care se dadeau drepturi civile evreilor bucovineni. Radicalul Cuza nu era dispus la compromisuri.
    Cuza si factiunea autointitulata LANC-statutara au ajuns la conflict din motivele: excluderea din LANC a unui deputat contrar prevederilor statutare, rezultatele dezastruoase la alegeri pt Liga care a pierdut jumatate dintre parlamentari si respingerea de catre AC Cuza a violentelor ca arma politica – preferand arena parlamentara, acolo unde era un reputat orator, temut de toti adversari politici. Cam astea ar fi motivele. Nu are rost sa ne lansam in ipoteze conspirationiste.

  3. #3 by dragos on Iulie 13, 2010 - 4:07 pm

    Am citit raspunsul tau. Nu am studiat aceasta problema. In articolul meu am facut o analiza obiectiva, chiar daca sunt un simpatizant infocat al Miscarii, a pozitie pe care au avut-o personalitatile legionare fata de masonerie. Nu eu m-am lansat in ipoteze conspirationiste, ci asta a fost punctul de vedere al Capitanului fata de cele doua probleme discutate. Un sambure de adevar cred ca exista. Nu cred ca C.Z. Codreanu s-ar fi lansat in astfel de acuzatii nefondate, mai ales ca facuse parte din LANC si ii cunostea destul de bine si pe prof. Cuza si pe N. Iorga.

    • #4 by lancier14 on Iulie 13, 2010 - 10:25 pm

      dragos, trebuie sa intelegi ca si Codreanu era influentat subiectiv de acele evenimente. Crezi sau nu, principala sa problema nu erau evreii sau masoneria ci LANC! LANC era foarte puternica si dupa crearea Legiunii au aparut si amenintarile la adresa lui Cuza, incercari de racolare a membrilor LANC. Asa ca s-a creat o grupare cuzista intitulata Actiunea care a fost special creata pentru protectia prof. Cuza si prevenirea racolarilor din partea legionarilor. Ultimii ieseau batuti rau dupa ce incercau racolarea de lancieri/cuzisti… De aici si aversiunea si subiectivismul lui CZC.

      PUNCTUL 91. „Cuzistii” Camarazi,
      Nu veti uita niciodatã cã acesti oameni denumiti „cuzisti”, si-au
      bãtut joc zece ani, necontenit de toate suferintele noastre.
      Pe spatele nostru – copiii de altãdatã ai tuturor închisorilor si ai
      tuturor ceasurilor grele – s-au ridicat pentru ca a doua zi sã ne
      scuipe în obrazul de atâtea ori lovit de dusmani. (Carticica sefului de cuib)

      Mai departe:
      „O R D I N
      La 10 Decemvrie 1933, ora 6,30 dimineaţa, D-l General G.Cantacuzino Grănicerul dă publicaţiei „acest ordin lăsat mie de Căpitan”:
      Camarazi,
      1. Veţi aştepta cu calm şi cu aceeaşi neînvinsă credinţă desfăşurarea furtunii.
      2. Nu vă veţi îndoi niciodată că aceasta este calea marilor izbânzi.
      3. Vă veţi supune măsurilor justiţiei în ale cărei virtuţi am crezut şi vom crede nemărginit.
      4. Voturile voastre în număr de peste 200.000 (două sute de mii), le veţi împărţi după cum urmează, ascultându-mă şi de această dată fără şovăire.
      5. Legionarii din Ardeal vor vota cu Iuliu Maniu;
      6. Legionarii din Vechiul Regat şi celelalte ţinuturi vor vota cu Gheorghe Brătianu;
      7. În judeţele în care candidează personal Mareşalul Averescu, îi veţi da voturile şi vă veţi pune la dispoziţia sa în orice provincie ar candida.
      8. Veţi lupta pentru aceşti trei oameni cu acelaşi dor cu care aţi luptat pentru propria voastră mişcare. Veţi pune în joc toate puterile voastre pentru ca să-i vedeţi biruitori, aşa cum aţi dori să ne vedeţi pe noi.
      Oamenii aceştia nu au credinţele noastre, dar mai bine cu ei, decât cu cei ce s-ar părea că au credinţele noastre, dar sunt lipsiţi de caracter.
      Turcii n’au avut credinţa lui Ştefan cel Mare, dar acesta i-a preferat pe ei înaintea tuturor popoarelor creştine din vecinătate, tocmai pentru că acestora le lipsea caracterul.
      Ţin însă să fac o precizare: cu aceşti oameni nu m-am întâlnit, n-am vorbit, nu mi-au cerut acest lucru şi nici nu le-am promis.
      Ordinul vi-l dau de la mine, izvorît din conştiinţa mea că trebuie să votaţi, că nu este bine să vă anulaţi voturile.
      În nici un caz nu veţi vota cu cuziştii:
      1. Pentru că cuziştii şi de astă dată ca şi în trecut sunt o altă faţă a guvernului. A-i vota înseamnă a da voturile guvernului care ne-a făcut înalta onoare, în faţa istoriei, de-a ne disolva.
      2. Pentru că bancherii iudeo-francezi n-au cerut liberalilor desfiinţarea cuzismului, nici măcar oprimarea sau stingherirea lui, desigur pentru motivul că aceşti stăpâni sunt mulţumiţi de modul cum se comportă cuzismul şi le convine existenţa lui sau în cel mai bun caz, n-au nici o teamă de el.
      3. Pentru că m-am convins adânc că nu te poţi încrede în cuvântul cuziştilor; sunt oameni fără caracter, capabili de orice compromisuri, chiar şi de acela de-a se pleca şi-a săruta cu umilinţă mâna acestor bancheri care au cutezanţa de a-şi lua aerul de stăpâni la noi acasă, considerându-ne ca o colonie a lor. Deci nu prin cuzism văd eu că s-ar putea învinge cutezanţa bancherilor jidani de la Paris.
      Socot ca o mare nenorocire, în adâncul conştiinţei mele de Român, îndreptarea mişcărilor naţionale pe căile cuzismului.”

      Aversiunea fata de cuzism este evidenta, desi A.C. Cuza a fost un om despre care nu am descoperit ca ar fi facut compromisuri in cariera sa politica nationalista. Intotdeauna a renuntat la prieteni si camarazi vechi pentru a-si pastra principiile. Codreanu avea destul de multe motive pentru a nu fi multumit de o victorie a altor nationalisti. Ar fi fost teribil de greu pentru gruparea sa de a se dezvolta. Mircea Dimitriu, daca nu ma insel eu, a scris undeva ca incercarile de formare a Legiunii in Timisoara au fost anevoioase din cauza ca acolo era un puternic centru cuzist…

      De aici probabil toate aversiunile lui CZC (finul lui Cuza) fata de gruparea cuzista.

  4. #5 by Orasanu on August 14, 2010 - 4:22 pm

    Imi poate spune si mie cineva in ce conditii a murit prof. A.C. Cuza in 1947 si unde ?
    Multumesc.

  5. #6 by Orasanu on August 14, 2010 - 4:37 pm

    Scuze, repet intrebarea privind locul si cauza mortii prof. A. C. Cuza in 1947 pentru ca am uitat a bifa anuntarea la viitoarele comentarii postate la acest topic.

    • #7 by lancier14 on Octombrie 30, 2010 - 11:22 pm

      S-a stins din viata si a trecut la cele vesnice, la Sibiu, in anul 1947. Este inmormantat in cimitirul central din oras. Nu se cunosc amanunte deosebite referitoare la mortea sa.

  6. #8 by lancier14 on Februarie 19, 2011 - 4:28 pm

    Revin curând cu amănunte referitoare la moartea lui AC Cuza.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: