Arhivă pentru Ianuarie 2010

SEMNELE ELECTORALE ALE PARTIDELOR POLITICE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ (1919-1937) – L.A.N.C. şi SVASTICA

Legislaţia electorală interbelică a prevăzut obligativitatea ca fiecare partid politic sau candidat independent care participă la alegeri să depună o listă electorală cu un semn distinctiv. Semnele electorale au avut o mare înrâurire asupra rezultatului scrutinului şi chiar asupra vieţii şi existenţei formaţiunilor politice. Introducerea acestora a fost determinată de intrarea în corpul electoral, în urma introducerii sufragiului universal, a unui însemnat număr de alegători neştiutori de carte1. (…)

Un caz interesant în ceea ce priveşte semnele electorale îl întâlnim în
cadrul L. A. N. C. În timp ce art. 39 al Regulamentului de funcţionare L.A.N.C. stipula că semnul formaţiunii este Crucea Arică „Svastică”48, la alegerile parlamentare va participa având pe listele electorale semnul linia dreaptă orizontală. Situaţia se păstrează şi după fuziunea cu Partidul Naţional Agrar din 1935, când apare pe scena politică Partidul Naţional Creştin. Linia dreaptă orizontală trebuia să echivaleze în percepţia electoratului cu îndemnul: „Alegeţi drumul drept”49. În opinia publică adevăratul simbol al partidului a rămas svastica. Potrivit lui A. C. Cuza, svastica stă în legătură cu cultul solar şi este semnul distinctiv al rasei ariene şi, în special, al tracilor. Svastica ar reprezenta forma primitivă a crucii50. L. A. N. C. a luat acest semn pentru că reprezintă legătura naţiei româneşti cu trecutul ei cel mai îndepărtat51. În acelaşi timp, în opinia lui A. C. Cuza „Svastica este semnul comun al luptei contra jidanilor”52.
Toţi membrii L.A.N.C. erau obligaţi să poarte în mod vizibil acest semn spre a se recunoaşte ca fraţi, îl vor avea la loc de onoare în casele lor53, pentru că „Prin acest semn vom învinge !”54. După istoricul Nicolas M. Nagy-Talavera, svastica nu ar avea nimic de-a face cu Hitler sau nazismul, ea fiind simbolul internaţionalist al luptei împotriva evreilor55. De altfel, svastica este folosită în România încă din 1910 ca semn al Partidului Naţional Democrat.
Într-un discurs rostit în faţa Adunării Deputaţilor în 1935, Octavian Goga invoca faptul că „svastica este o emblemă care are a face cu semnificaţia acordată arianismului”. Goga îl cita, de fapt, pe Simion Mehedinţi care, în lucrarea Vechimea poporului român, arăta că „Dacia Traiană a stăruit şi durează şi astăzi clădită pe substratul său cel străvechi. Svastica ciobanului nostru este cel mai arhaic simbol din toată Europa”56. Chestiunea semnului naţional-creştinilor era viu discutată în presa vremii, dându-i-se diferite interpretări. Dar, dincolo de sensul lui ancestral, în epocă el avea cu totul altă semnificaţie, pentru neavizaţi – şi aceştia erau cei mai numeroşi, cu excepţia erudiţilor, savanţilor, oamenilor de vastă cultură – svastica era purtătoarea heraldică a nazismului57.

Din lucrarea SEMNELE ELECTORALE ALE PARTIDELOR POLITICE
ÎN PERIOADA INTERBELICĂ (1919-1937)
autor Sorin Radu. (p. 583 – 584) Citește restul acestei intrări »

9 comentarii