Recent am intrat în posesia lucrării lui A.C. Cuza, Studii economice-politice 1890-1930, Imprimeriile “Independenţă”, Bucureşti, 1930. Parcurgând textele cuprinse în respectiva lucrare realizezi că, deși au trecut și peste 100 de ani de la scrierea lor, rămân de o actualitate dramatică. Profesorul de economie politică ne-a prezentat în amănunt o problemă și ne-a dat și soluțiile. Nu am fost capabili să aplicăm în plan real învățătura Profesorului. Deocamdată.

Zilele trecute am primit din partea autorului: „Studii economice-politice (1890—1930). Cu o intro­ducere de A. C. Cuza”. Am citit, fără întrerupere, „introducerea”, cuprinzând 91 de pagini la un volum de peste 800 pagini, „închinat apărătorilor luminaţi ai ideii de naţionalitate în politica economică românească”.
Constat dela început că termenul „introducere” constitue un exces de modestie față de ceea ce cuprinde. Mai potrivit ar fi fost, studiu. Și încă un studiu luminos, care conduce pe cititor într’un domeniu ce se cerea de mult să fie tratat.
În adevăr, intelectualii români, cari vor fi citit felurite studii şi scrieri de polemică, în chestiunea jidovească, vor fi simițit de sigur lipsa unei lucrări de sinteză, în care să se oglindească lupta ideii de naţionalitate contra rătăcirii teoretice a ideilor de „umanitate şi liberalism” pe tărâmul economic, în ultimii 70 de ani din viaţa statului român. Nimeni nu era mai indicat a trata această chestiune ca Dl. A. C. Cuza, nu numai ca luptător naţionalist-creştin, care a dat mişcării noastre o doctrină desăvârşită, dar şi în calitate de economist care timp de trei decenii a adus o deosebită strălucire catedrii de economie politică dela Universitatea din laşi. Lacuna ce simţim, cu toţii, astăzi este împlinită. Read the rest of this entry »